munții îmi înțeapă tălpile
câmpiile îmi scot ochii
marea mă otrăvește
pământul vrea să evadeze din mine
și-s gratiile groase și dese
îmi tot aruncă incantații
să mă împiedic de fire
taie bucăți cu priviri ruginite
să mă coc să mă scurg
mă toarnă în neant
dar pe pereți mă adun
îmi înfig unghiile roase
în gâtul deșertăciunii
am să mușc din viață
până am să mă satur
chiar de voi rămâne doar un ochi
voi veghea la îndeplinirea visului