am prins lumina de picior
și mi-a rămas funingine pe mână
strigam către pământ după ajutor
și mă-mbătam cu raze de lună
săream peste zâmbete la micul dejun
nu le primeam nici la cină
să fiu ca tine dacă sunt nebun
scoate-mă din rădăcină
îi șopteam vidului povești de dragoste
eu credeam că ți le scriu ție
vedeam altceva unde nimic nu e
pereți în călătorie
atunci când lumina mi-a vorbit
m-am împiedicat de voce
timpul avut la dispoziție a ... Citește mai departe!