în mine o moarte

Scriu cu ce mi-a
Rămas din mintea
Asta de când ai
Tăcut mi se

Înnoadă venele în
Jurul inimii și calcă
Anapoda neuronii se
Răsucesc între tâmple

Sar cuvintele în
Mâini parcul în
Picioare tristețea se
Lipește pe dinăuntrul

Pielii nu mai
Respiră nimic în
Mine doar o
Moarte atât de

Vie și dureroasă de
Parcă umblu cu
Interiorul pe afară
Coase-mă cu fir

De speranță