Nu vreau să schimb lumea, vreau doar s-o povestesc!
Urlu iar la tine
Că nu mă înțeleg cu nimeni
Tu îmi știi secretele
Și conversațiile nocturne
Îmi știi rănile
Și pansamentele
Dar le ții departe
Urlu iar la tine
Cu mine nu mă mai înțeleg
Dar după ce pleci vin zile
În care învăț din nou să merg
Să mușc din mucegaiul unei vieți depline
Nu zbor dar mă tot împiedic de tine
Îmi cresc gheare și blană
Urlu fără oprire
Am adormit cu
Gândul să-ți scriu acum
Știu că nici azi
N-am să te văd și
M-am trezit degeaba în
Șoapta nopții să înfig
În creier discuri
De foc alerg după
Sensul cuvintelor mele
ești
Acolo este
Orașul acolo ești tu pe
Șine mintea te caută tu
Tot pe șine dar pe sub
Pământ și ne
Tot înVârtim și
Ne tot rătăcim într-o pană
De curent
În spate mă
Cheamă o intersecție
Mare îmi fuge
Pe sub picioare tu-mi
Alergi pe sub
Sprâncene și ne
Tot fugărim și
Ne tot urmărim într-o
Iluzie construită de mine
În brațe-ți durerea-mi
Sângerează chelește nu
Tace nu se
Sparge și te
Tot priVesc și
Tot mor într-o
Pierdere ... Citește mai departe!
Se pare că mă
Îndrept spre aceeași greșeală și
N-am să te
Mai Văd n-am să
Te mai Văd n-am
Să te mai Văd
Cuvintele nu mi
Se dezlipesc de
Pe buze tu
Nu Vii să le furi și
N-am să te
Sărut n-am să
Te sărut n-am
Să te sărut
E un război între
Pământ și cer la
Mine-n suflet și
N-am să mai
Fiu Viu n-am să
Mai fiu Viu n-am să mai fiu
VIU
Dacă arunc
Așa litere
Ai să le prinzi ai
Să le Vinzi ai să
Ucizi sau le Vei
Pune la umbră sub
Palmele tale în brațele
Tale să încolțească și
Să adoarmă să nu
Le fii toamnă răstoarnă
Litere să facă
Cu ale mele cuVinte
Dacă
Așez așa litere pe
Piele sub ureche unde
Auzi ce-ți șoptesc
Coastele mele și
Dintre ele apari
Peste ele cu litere
Cu mine să le
Împarți altfel
E Viscol