Ploua. Fugeam către stație pentru a prinde ultimul transport care m-ar fi putut duce acasă. Apa care îmi pătrunsese în hainele ochilor îmi arăta o lume ștearsă, scursă și reparată fără pricepere, chiar în grabă. Am strănutat puternic, apoi, când am deschis larg ochii, am văzut cum mașina salvatoare luase pe altcineva în locul meu sau, în cel mai rău caz, plecase cu un loc liber. M-am sprijinit de o bancă să îmi odihnesc gândurile și să caut un adăpost. ... Citește mai departe!
Autor: Ștefan Trepăduș
foi s-au zvârcolit
Mi-am aruncat trăirile pe
Foi s-au zvârcolit au și
Ele nevoi scriu cu timp golesc
Trecutul dintre noi o
Amară amăgire care îmi
Fură liniștea se învelește
Cu ea pe mine mă
Lasă singur cu visul
Visul nu-i singur că
În el suntem
noi
încăpem îmbrățișați
Bună draga mea voiam
Să îți spun că am
Ajuns cu bine și
Încă mi-e dor de tine
Dragostea se simte la
Fel de puternică și în
Măgurele și rândurile
Îmi curg către tine
Camera este ok și
Pot fuma să uit de
Amărăciune iar patul
E suficient cât să
Încăpem îmbrățișați cu
Distanța nu mă împac
Prea bine e la fel de
Mare ca iubirea din
mine
speranță îngheață
cuvinte mi se
fierb pe frunte uscate
tâmple cântă cărunte îmi
curge timpul din
palmă abisul îl
cheamă e ziua un
capăt de viață e
moartea tot o
speranță îngheață-mi
în brațe o
eternă iubire lucire
nebunia alungă acolo
în trecut unde lacrimile
toate au curs
rost de timp
Când ți-am îmbrățișat prima
Dată chipul în inimă nu mi-am
Imaginat că va durea atât
De tare m-am simțit
Spânzurat în fiecare
Seară când nu te-am
Văzut apoi din nou
Cumva în piept mi-ai
Apărut nu te mai pot
Lăsa să pleci deși nici
Nu-i real ești doar în
Mintea mea o destinație
Ceva la capăt de
Iubire unde ne vom
Găsi și săruta în
Mijlocul brațelor amestecate vom
Trăi ce eu deja mi-am
Imaginat vom da trecut
La schimb ... Citește mai departe!