Nu vreau să schimb lumea, vreau doar s-o povestesc!
aș arde toate magazinele de pantofi
în care vă zgâriați privirile
cu diverse modele care vă spânzură ochii
sinuciderea hârtiilor verzi și galbene
pe altarul strângerilor politicoase de șiret
v-aș încălța doar cu idei dureroase
ca să vedeți și voi
cât suferă un poet-șoset
Visez mereu cu ochii închiși că mă deplasez într-un oraș curat, fără gunoaie pe jos. Însă când îi deschid constat cu tristețe că nu trăiesc în orașul din vis. Am încercat să îmi conving mai întâi prietenii, prin puterea exemplului, că orașul nostru e oricum destul de deprimant chiar și fără gunoaiele aruncate de ei. Doar câțiva au înțeles. De aici pânã la reciclare încă e cale lungă.
Deci, probabil, cineva cu o mai mare influență trebuie să dea ... Citește mai departe!
mi-am stins stelele pe limbă
și s-a fãcut ziuă
priveam dincolo de golul lăsat de tine
spațiu-timpul era indecis dacă să mă mai urmeze
mă autodistrug
prin expansiune astrală
Căldura din sufletul familiei se revarsă peste masa de pomenire a bunicii noastre, decedată în urmă cu un an, în seara de 31 decembrie. Încă ne rugăm pentru sufletul celei care a avut întotdeauna grijă de noi și îi mulțumim pentru tot.
Tot astăzi este și ziua de Sfântul Nicolae, ocazie cu care le doresc sănătate și pace în suflete celor care îi poartă numele!
Să păstrăm un moment de reculegere pentru bunica Rada! Dumnezeu să te aibă în pază!
Mi-am zis că acum doar dau click pe „articol nou” și las cuvintele să cadă singure, însă e mult mai greu decât credeam. Cum de alții au mereu ceva de spus? De ce mă obosesc eu să scriu ceva aiurea, când aș putea aștepta până îmi revine inspirația? De ce țin morțiș să vă plictisesc, în loc să păstrez tăcerea? …
Vă rog să îmi scuzați cuvintele de mai sus, sunt doar o frustrare de seară, care, ca și timpul, ... Citește mai departe!