am ales să scriu când n-am putut să citesc
am ales să cânt când n-am avut ce să ascult
prefer să învăţ de la alţii
oricum nu ştiu eu aşa multe cât să pot da sfaturi
am ales să fiu sigur că fac propriile alegeri
restul e istorie…
Autor: Ștefan Trepăduș
Sihăstrie
dorm
la rădăcina unui munte
unde am plantat seminţe de ploaie
le-am udat cu lacrimi
ca să crească pomi în care să mă urc
cu frică de mine însumi cel de jos
le-am potcovit crengile
cu straturi de sidef
ca să mă ferească de soare
le-am pus armuri de cuvinte
ca apoi să-i scriu în fa diez major
pentru vremea când voi coborî
să păşesc pe pagini de melancolie
uscate la lumină de vâsct
pe care-l port în papuci
Blestem de dragoste nr. 113
atâtea zile ţi-am gâdilat amorul trezit cu cearcăne
când ţi-l aşezai pe pernă răvăşit
tusea corporală plescăia în patul deranjat de fumul multor ţigări de după
machiajul de prost gust curgea după fiecare cină luată împreună
liniştea din cameră era garantul unei relaţii de lungă durată
dar ca şi timpul n-ai vrut să te opreşti
ai escaladat munţii ce păreau de netrecut altă dată
ai fugit cu o parte din demenţa mea
acum eliberat
scriu acest blestem cu cuvinte de ... Citește mai departe!
Motivationale vs religie
Trebuie sa va spun de la inceput ca eu nu prea citesc motivationale, dar se mai intampla cateodata sa dau peste vreun articol interesant. Insa mai interesante decat articolele in sine sunt comentariile primite la acestea. Pe langa toate cuvintele de lauda de genul „Vai, cat de minunat e acest articol” sau „Nu stiu ce s-ar fi intamplat cu mine daca nu dadeam peste acest articol” mai apar si oameni cu frica de Dumnezeu care intreaba „De ce le spui ... Citește mai departe!
Pe lângă Styx
spirala se rotea ca o maşină de spălat
în holul uitat de clovnii săltăreţi ce prindeau ţânţari
vocea plana ca vulturii pe dealuri ascuţite
deasupra unui imens deşert de pocaluri ce plesneau sub soarele ce cădea
o umbră mai voinică împingea faraonii înapoi în timpul ce asculta valurile într-o cochilie de zeu
tot acest mers înapoi rupea timpanele neasigurate în faţa zidului de creiere
ce izbeau zgomotos în gongul pictat pe retină