Nu vreau să schimb lumea, vreau doar s-o povestesc!
De fiecare dată când revin acasă în vreo vacanță îmi reamintesc de viața plictisitoare pe care o aveam aici. Nu că s-ar fi schimbat foarte mult între timp. E aceeași liniște, deși atmosfera este mult mai tensionată, aceleași mașini de-o vârstă cu mine pe străzi, aceeași oameni.
Unii dintre acești oameni, cu care mă mai întâlnesc pe unde beau cafeaua, mi-au fost cândva colegi de serviciu. Ei au rămas, eu am plecat, fiecare din propriile motive.
Eu am ajuns în ... Citește mai departe!
Atunci mi-am pus mâinile în cap, privind cum totul se dărâma în jurul meu. Am înțeles: nu se mai putea face nimic! Toate planurile de rezervă fuseseră meticulos dejucate de o soartă potrivnică. Atâtea idei rămâneau blocate într-un sertar căruia încă nu îi găsisem cheia.
Am închis ochii strâns și mi-am scuturat capul. Nu puteam crede că mi se întâmplă din nou. Nu mai aveam forță să strig. Tot ce mai ieșea era o lacrimă, apoi încă una. Apoi tot ... Citește mai departe!
Picăturile mari de apă se scurgeau de pe zidurile caselor pe piatra de râu cu care era acoperită strada. Din loc în loc se formau bălți care oglindeau cerul negru și slaba lumină a felinarelor. Se aude un zgomot.
O trăsură cu doi cai negri se apropie încet și oprește în dreptul singurei case ale cărei ferestre nu erau luminate. Stă câteva minute, apoi pleacă.
Înăuntru, atât de întuneric încât, dacă închideai ochii, îți puteai vedea sufletul. Nu se auzea ... Citește mai departe!
Tocmai am terminat seria clasică a serialului Doctor Who, pe care am început-o cred că prin 2015. Așteptam cu nerăbdare acest moment ca să scriu și eu câteva cuvinte despre ea.
Rezumat: 26 de sezoane, începând din 1963 și sfârșind în 1989; 7 Doctori (foto sus), fiecare cu diferențele lui, dar și cu unele asemănări (prevăzute în scenarii); nenumărate partenere (și uneori parteneri) de călătorie, cărora nu le-am ținut evidența.
Acest serial m-a fascinat atât în ceea ce privește ideile ... Citește mai departe!
cu scrisul m-am hrănit că
mâncarea era scumpă
din vis eu am sorbit când
nu aveam de muncă
am fumat speranțe și
le-am stins cu cafea
că și somnul era scump
nu-mi permiteam odihna
am scris pe întuneric
doar la lumina minții
am scris pe datorie
fără să am pretenții
mi-am luat pașii în
palme când jos era noroi
în urechi aveam trecutul
muzica – doar pe foi
m-am îmbrăcat cu frigul
să nu mai simt nimicul
iar pentru căldură... Citește mai departe!