În ultimele 3 luni, după cum spuneam și aici, nu am fost tocmai cu mintea la studenție. Însă am fost mereu prezent fizic. Și ca să fac cumva să treacă mai repede timpul, uneori a fost nevoie să scot de la nafatalină talentul de desenator de grădiniță (sper să nu-i jignesc pe cei mici :)) ) și să-mi ocup mintea cu crearea unor adevărate opere de artă diferite de ceea ce fac eu de obicei (adică poezii). S-au adunat ... Citește mai departe!
Categorie: predeterminist
Luna pe pământ
… Țineam geamurile autoturismului deschise ca să intre câteva guri de aer proaspăt. Aveam motorul pornit de 15 minute, dar ea încă nu apăruse. Am tot amânat momentul aprinderii unei țigări ca să facem acest lucru simultan, după ce ne vom fi luat câte o cafea… Ce bine, uite-o, am întârziat deja.
Dar nu apucăm să mergem decât vreo două străzi când se întunecă cerul cât îl puteai cuprinde cu ochii. Ea a devenit agitată și a început să privească ... Citește mai departe!
Spitalul de dincolo
„Nu credeam că am să pot ajunge până aici!” spuneam în timp ce eram împins pe holurile albastre și întunecate pe patul cu roți care scârțâiau a melancolie și uneori se împiedicau ca fericirea de nori. Cineva tot vorbea, cred că cu mine, dar eram prea buimac și absorbit de importanța dialogului interior pe care îl aveam. Oasele refuzau să îmi mai acorde sprijin, carnea refuza să le mai ofere adăpost, iar sufletul se simțea ca și cum ar merge ... Citește mai departe!
Pereți de piele
Ploua. Fugeam către stație pentru a prinde ultimul transport care m-ar fi putut duce acasă. Apa care îmi pătrunsese în hainele ochilor îmi arăta o lume ștearsă, scursă și reparată fără pricepere, chiar în grabă. Am strănutat puternic, apoi, când am deschis larg ochii, am văzut cum mașina salvatoare luase pe altcineva în locul meu sau, în cel mai rău caz, plecase cu un loc liber. M-am sprijinit de o bancă să îmi odihnesc gândurile și să caut un adăpost. ... Citește mai departe!
suflet putred
singurătatea mă mușcă
îmi roade unghiile
mă trage de urechi
eu mă distilez
în cel mai infect spirt
sunt o ciumă
cad părți din mine sub formă de cuvinte
pe care promisesem să nu ți le mai scriu
da știu sunt slab
nu îmi pot respecta promisiunile făcute față de mine însumi
dar nu m-am abătut niciodată de la cele promise ție
crede-mă
vino și ascultă-mă
îmbrățișează-mă să uit ce a fost rău
iubește-mă să iasă la suprafață ce e ... Citește mai departe!