cât vocea mi-am lungit
tu tot n-ai auzit
sau poate n-a ajuns
sau poate te-ai ascuns
încep să realizez
că eu nu prea contez
de mi se-ntâmplă mie
așa o nebunie
așa că am să tac
altceva ce să fac?
am sufletul inert
și fierb…
Nu vreau să schimb lumea, vreau doar s-o povestesc!
cât vocea mi-am lungit
tu tot n-ai auzit
sau poate n-a ajuns
sau poate te-ai ascuns
încep să realizez
că eu nu prea contez
de mi se-ntâmplă mie
așa o nebunie
așa că am să tac
altceva ce să fac?
am sufletul inert
și fierb…
în jungla de afară nici gândurile nu mai zboară
s-au oprit în pomi
strângând în pumni speranțe ciufulite
ochii lor sunt încă vii
se iau la ceartă cu păsările
să le privim la lăsat de seară
cum tricotează amintiri de primăvară
am purici pe frunte
amicii mei au cărbuni
pășește pe mine ca pe un covor fermecat!
lasă-ți balele acasă
și ascunde-te
te caut cu girofarul
și cu inima încinsă
am pietre la inimă
munte
coboată-te în mare
aleargă-mi pe sub picioare
sunt o umbră
o minciună
vreau să te văd!
efervescent eliberez eclipse
eșantioane efemere enervez
evit elite erodez
epistole eretice
enigma este epitaf
evlavios ezit erata
elogiez emit elaborat
erotica entitate ego
energic epilog eliptic
epileptic episod
european eliminat ermetic
edificat epifanat erou
aș vrea să scriu câteva versuri
dar norii s-au rupt în ploaie
și-mi udă inspirația cãruntă
mă frăgezesc pe dinăuntru
ca o sarma
umplută cu nădejde
umblu în întuneric
sap în coji de suflete
puse la uscat
e deja altă zi în care alerg
liber spre răsărit
sunt jumărit