Gulumbă

m-am bricuţişat pe dup-un colţ
cu un mare promborom în mână
să mătrăşesc un pimbarat
ce-avea prea mult prigurlumbăţ
ţeşind cu dipimblacu-n stradă
m-am cioflondit cât am putut
dar fugise tolomacul
cu ochii cât un pirindău bătut

acum şumeagă el doar dacă plouă
tot satu-i geană pe gutia lui
şi-l finfirează ori de câte ori
firfiracul nu-i la locul lui

Sub soare de Madagascar

încă se mai văd pete de ulei de milă
şi furnici înfocate transpiră în silă
muncesc la debarcader o zi-lumină
şi strălucirea apendicelor lor seara e sublimă
ficatul le explodează la prânz în surdină
iar dimineaţa îşi fac cruci cât o băşină
nu mi-e milă
căci toată cavalcada asta e utilă
deşi cearta lor deseori e puerilă
m-aş sui rapid într-o spinare de cămilă
să mă ducă pe-o movilă
ca să dau de Iepurilă-
un personaj fantastic-
îşi prinde urechile ... Citește mai departe!

Sihăstrie

dorm
la rădăcina unui munte
unde am plantat seminţe de ploaie
le-am udat cu lacrimi
ca să crească pomi în care să mă urc
cu frică de mine însumi cel de jos
le-am potcovit crengile
cu straturi de sidef
ca să mă ferească de soare
le-am pus armuri de cuvinte
ca apoi să-i scriu în fa diez major
pentru vremea când voi coborî
să păşesc pe pagini de melancolie
uscate la lumină de vâsct
pe care-l port în papuci

Blestem de dragoste nr. 113

atâtea zile ţi-am gâdilat amorul trezit cu cearcăne
când ţi-l aşezai pe pernă răvăşit
tusea corporală plescăia în patul deranjat de fumul multor ţigări de după
machiajul de prost gust curgea după fiecare cină luată împreună
liniştea din cameră era garantul unei relaţii de lungă durată
dar ca şi timpul n-ai vrut să te opreşti
ai escaladat munţii ce păreau de netrecut altă dată
ai fugit cu o parte din demenţa mea

acum eliberat
scriu acest blestem cu cuvinte de ... Citește mai departe!