rahatul infertil al rătăcirilor mintale
miroase a ars şi a cenuşă
el nu mai înseamnă nimic în imaginaţia nimănui
devine o masă retrogradă
în care calcă oamenii grăbiţi
nu are culoare politică
deşi reprezentanţii poporului îl poartă
el defineşte omul
şi îi dă puterea cu care acesta supune animalele
Categorie: unpoetpierdut
Nr. 2
oraşul doarme cu clăbuci la fund
în timp ce parlamentarii prizează dejecţii
vezi aburul fecalelor calde cum se ridică de la balcoane
încât ai impresia că-i poţi simţi mirosul
iar visul umed al acestui oraş
este ca materialul colectat de vidanje
să fie împărţit în mod egal între cei aleşi…
Nu cumva să ne rămână şi nouă!
Când alţii dorm
Sunt o umbră.
La lumină mă frâng
dar fără ea nu exist
noaptea sunt peste tot
şi plesnesc oraşul ca să doarmă
acesta râgâie cuvinte de ocară
apoi bese în scutec şi ultimul vis urât
Ochi albaştri
Bun venit în inima mea,
făceţi-vă comozi!
Ştiu că, orice v-aş spune, nu veţi fi cuminţi
Veţi scotoci peste tot,
veţi face deranj
şi chiar modificări structurale
dar mie nu îmi pasă
căci sunteţi bine-veniţi
Făceţi-vă comozi!
Sambata
E aproape ora 14 intr-o alta zi de sambata
trotuarele se usuca dupa o ploaie matinala
oamenii nu prea se lasa scosi din casa
desi nu pare frig
soare nu-i
ci doar o idee de mai bine
bazata pe un rationament fantastic
timpul e elastic…