Nu vreau să schimb lumea, vreau doar s-o povestesc!
De ți-aș fi spus atunci
Ar fi contat?
Deja îmi pare rău c-am întrebat
Că trecutul tu ai îngropat
Dar eu nu pot nu
Vreau nu tac
Și-am să te tot
Întreb neîncetat
Chiar dacă-n gând
Chiar dacă-n rând
Chiar și-n zadar
Acum știu toți
Mai trebuie și tu să știi
Cât sunt de dereglat
De mi-ai putea vedea viitorul printre coaste
Speram să te vezi pe tine
Nu ceva strivit ce se zbate când bate
Amar cumplit
De mi-ai trece pragul toracelui
Ecou de tăcere și sens
Nu știu unde ai dus ce era aici
Dar știu sigur că n-am să le mai găsesc
Neuronii toți și-au dat foc
Acum bântuie firele-mi albe
Dar pentru tine tot ar mai fi loc
Printre consoane ce ard
Nu cumva să întârzii
Mi-este viața o farsă
N-are ... Citește mai departe!
Strigă-mi să îmi amintesc
C-am să pot să te găsesc
Fără note fără vers
Nu în fugă ci în mers
Nu tristă ci zâmbitoare
Eternă nu trecătoare
Nu separat ci-mbrățișare
Sărutând cu voce tare
Știu că e aproape ziua
Dar nu m-abțin a întreba
Cum mai sună vocea ta
Unde ești tu Ana mea
Astea sunt doar niște semne
Nu le
Lăsa să te încurce până
Ajung eu la tine
Întinde o mână o buză un
Suflet
Vino să faci lumină
În iadul în care ard
De tine pus
Și lăsat cu capac
Sfârșit de semne
Pe semne chiar
Sunt disperat
Și dacă-ți mai scriu
Dacă nu-i suficient
Cu artă să te chem
Dacă vrei mai mult
Spune-mi măcar ce
Și am s-aduc
Aici s-au pierdut cuvintele
Și doar sunetul inimii moare
Pe fundal încercând
Să dezlege misterul
Depărtării tale