Nu vreau să schimb lumea, vreau doar s-o povestesc!
Era departe tare
Peste mii hotare
Fierbând ierburi amare
Şi-ascunzându-se de soare
Stătea-n al ei castel
Cu un şoricel
Ce ducea cu el
Un puricel.
Castelul era mare,
Nu făcea umbră la soare,
Sursă de-ncântare
Pentru orice privitoare
Chiar şi animalele
Îi băteau aleile
Venind cu ploile
Şi plecând cu serile.
Iar prinţul ce-o dorea
Pe hartă o căta
Şi nu o găsea
De departe ce era
A mers el pe cal
Cale de-un cvartal
Când un miros de mangal... Citește mai departe!
S-a dus ultima clipă de răgaz,
Au venit ploile în suflet
Şi tot ce a rămas
E un sfert de zâmbet
Păcălit de avalanşe
Cu pietre şi săgeţi
Lipsit de şanse,
Aruncat spre pereţi
Potcoave carnivore
Şi lei resuscitaţi
De plante omnivore
Şi lilieci turbaţi
Aflaţi că nu e totul
Să pierzi ultimul dram
Din lotul
De elan
Dar mintea, făcută deltaplan
Plănuia să pască
Pe iarba unui cioban
Cu blană-albastră
Istoria curge din nori
Cu vinişoare sângerii
Dureroase pentru ... Citește mai departe!
Ma sacrific in versuri
Pentru viermii din pamant
Ca o carne putrezita
A lumii-n care traim
Iarta-ma de te dezgust
Dar istoria-i fecala
Ingrasamant scuipat pe camp
Aruncat, caci nu e timp
De culturi mai pure
Dezastru-i iminent
Iar noi ne-nghesuim
Ca mortii-n cimitir
Scriu de-ngheaţă apele
Şi mi se-nchid pleoapele
Gâtuit ca girafele
Spre soare ca plantele
Scriu să-ţi închid ochii
Să-ţi deschid inima
Strălucesc ca pantofii
Când se deschide mina
Scriu să-mi omor timpul
Scriu ca un ucigaş
Dar am în mână pixul
În loc de cuţitaş
Scriu şi când n-am ce scrie
Şi când n-ar trebui
Închid în poezie
Verbul a trăi.
Te-am visat şi nu-mi pot crede ochilor,
Erai plăpândă- aşa cum eşti tu de fapt
Şi le-am trimis blestem mare zorilor
Fiindcă mi te-au luat.
Era totul opus faţă de realitate
Şi tu-mi ziceai să ne vedem
Pe înserate
Lângă vechiul cal de lemn.
Însă totu-a dispărut
Ca somnul dup-un vis urât
Atunci când m-am trezit
Şi tot aştept
Să fiu uimit
Când realitate va fi.