Nu vreau să schimb lumea, vreau doar s-o povestesc!
De ce să merg în rai? Acolo se duce multă lume. E înghesuială, mori de cald, transpiri. Plus că e mai periculos de când cu gazele de seră, norii s-au subţiat şi există pericolul de a cădea la fiecare pas. În rest, plictiseală…
Mai bine merg în iad. Aici e cald şi iarna! Nu vine multă lume, aşa că vei sta liniştit şi totul va fi ok. Nu ai cum să te plictiseşti aici, mereu va fi o nouă tortură ... Citește mai departe!
E a treia zi la rând cu articole de umplutură. Dar ce ne-am face fără ele? Cum ar fi sarmalele fără conţinut? Dar ardeiul umplut? Ce ar fi pernele dacă n-ar avea fulgi? Sau ţigarea fără tutun?
În viaţa unui om umplutura face totul, restu-i doar de…înveliş!
De ce? Pentru ca vreau sa ma obisnuiesc cu scrierea unor articole un pic mai lungi. Articole din care fiecare cititor intelege ce vrea.
Cum? Scriind. Ca acum.
In ce scop? Hai sa fim seriosi, cand a avut acest blog vreun scop?!
Din ce cauza? Din cauza tuturor faptelor care mi se intampla, a oamenilor pe care ii cunosc si a locurilor pe unde ma plimb.
Pana cand? Pana cand MortLaDatorie va muri definitiv/invia.
MLD, over and out!
Ciudat sau nu, acum nu este intuneric. Chipurile celor care ma inconjoara sunt scaldate in lumina. Ciudat sau nu, nu se simte tristetea. Aici sunt doar niste suflete care privesc cum unul dintre ele isi primeste dreptul la metamorfoza. De fapt, nu este noapte propriu-zis. E doar noaptea lui ‘azi’ si dimineata ‘eternitatii’.
E dimineata. Duc ceasca de cafea la gura si simt cum aceasta cuprinde fiecare celula adormita si o trezeste. Dupa ce iau si micul dejun sunt gata de orice. Buna dimineata!