Nu vreau să schimb lumea, vreau doar s-o povestesc!
Am sărutat buza prăpastiei
Am lăsat balele să se scurgă
în găoaza vieții
O fut spasmodic
Fără nicio plăcere
Viața mimează orgasmul
Unul real
ar fi fatal
Norocul
în plină erecție
Privește cu invidie
El nu a reușit să mânjească
atâtea lucruri
A rămas la mâna
cerului
Care nu se satură
De pornografie
Stelele se uită printre gene
Mirate și naive
Chemând fără să știe
Aplaudând fără să cunoască
Sufletul ăsta stors
De speranța vâscoasă
De visarea albicioasă
Nu încerc să spun că nu ar fi adevărate, ci că se tratează toate subiectele în mod egal, ca legumele dintr-o ciorbă, când unele, după părerea mea, nu au nici cea mai mică importanță pentru cei mai mulți dintre noi. Dacă ar fi după mine, la știri ar apărea doar lucrurile care într-adevăr pot afecta întreaga populație a țării, iar acestea sunt atât de puține încât nu s-ar justifica un jurnal difuzat zilnic la oră fixă, ci doar mici întreruperi ... Citește mai departe!
M-am trezit ceva mai devreme decât de obicei. Mi-am făcut o cană de cafea și am pornit laptop-ul. Urmându-mi rutina zilnică, am pornit browser-ul web și mi-am accesat căsuța de e-mail. Acolo mă așteptau să le citesc sute de e-mail-uri; în afară de vreo 2-3, toate erau de la blog- comentarii, aprecieri, pingback-uri. Le-am șters fără să le deschid, urmând să le răspund din dashboard-ul wordpress.
Am accesat panoul de control al blogului. Cu uimire am constatat că, peste noapte, ... Citește mai departe!
Azi mi-am preparat eu cafeaua și m-am gândit (de fapt încă de ieri) să scriu despre chestii importante. Lucrurile alea pe care nimeni nu le abordează din lipsă de chef sau, mai rău, pentru că nu vede niciun câștig în asta. Alții preferă să scrie despre „NX tehnici de manipulare Social Media” sau heităreală ieftină, luată vrac, pe care să o arunce uniform, fără nicio discriminare, de-a lungul feed-ului de Facebook. Până la urmă, fiecare face ce vrea!
Eu ... Citește mai departe!
Am ajuns să pot strânge vreo 5 cuvinte la 2-3 zile, cuvinte pe care le întind pe pâinea asta mucegăită a internetului. Apoi mușc din ea la fel de rar și mă întreb de ce mai fac asta. Că și scrisul ăsta pe blog este unul dintre lucrurile alea la care vreau să renunț, însă obișnuința mă ține agățat acolo de un colț care trebuia luat la pilă de mult.
Zău, nu știu de ce scriu. Că, oricum, e tot ... Citește mai departe!