Azi m-am plictisit, n-am avut chef de nimic,
Nici măcar să scriu și-asta-i grav. Știi ce zic?
Deși-a fost cald afară, poate ultima zi de toamnă,
Am lăsat-o să plece ca o adevărată doamnă.
Fără s-o urmăresc, fără să mă-ntorc spre ea,
Că știam unde e, parfumul Deeply Yours de gol o dădea!
Și nu-mi părea rău, decât în felu-n care
Știam c-acum urmează iarna îngrozitoare.
Am mai rămas o clipă, doar să păzesc drumul
Și să las în voie să ni se-amestece parfumul;
Apoi am închis ochii și am mai tras în piept
O ultim-amintire cu care anul să-mi încep.
Chiar dacă acum pleacă, nu îmi va fi dor,
Sper că pân’ se-ntorce o să am un an ușor;
Că revine anual și știu că am s-o văd
Cam în același timp când începe SuperBlog!