Atenție, pericol de înec!

șosetele sunt niște poezii nespălate
purtate de chirurgi
când se rupe șiragul zilelor
uscate pe gunoaie
la umbra ploilor de eroarie
după mâncarea de cine rămâne ultimul spală putina

cuvintele încă stau în picioare
amețite de mirosul vremurilor
în care ne spălăm cu toții
fără să tragem apa

Atenţie la neîncredere!

De ce nu ai încredere?
De ce mă judeci greşit?
De ce mă judeci?
Întrebări fără sfârşit…

De ce-s subiectul urii tale?
De ce îţi încarci sufletul
Cu sentimente negative?
Se pare că degeaba încerc
Să fiu bun cu toţi…

Iar când îi tratez cu ignoranţă
Brusc devin egoist
Mincinos şi nesimţit…
Nu mai suport!

Dacă prin mine însumi
Nu pot dovedi cine sunt
Înseamnă că-s doar o umbră
Şi bântui pe pământ…
Credeţi-mă!