Nu vreau să schimb lumea, vreau doar s-o povestesc!
pomi de sticlă
fac plecăciuni pe străzi
în căutare de zâmbete
i-a cocoșat iarna
după ce le-a pus căciuli
și ghete
câte au să ne zică
dar cine bagă în seamă
niște moși
unii oameni spânzură de ei diverse funii
fără să le pese
însă astfel copacii nu sunt singuri
un fular
și o pereche de ghete
în care să îmi ascund sufletul
de mângâierile false ale iernii
pe care să o privesc printre șireturi
o pereche de ghete și un fular
de-aș mai putea o dată
să mă-nfășor cu ce-i lumesc
golit fiind de ce-i astral
inima să-mi încălzesc
nici ghete nici fular
nici cald nici rece
nici nimic nici totul
nici la mijloc nici pe margini
doar eu ca niciodată