Nu vreau să schimb lumea, vreau doar s-o povestesc!
Să nu-ți pară rău de mine! Nu este vina ta. Vezi tu, majoritatea oamenilor cred că e suficient să te încurajeze, mai sunt unii care se grăbesc să facă promisiuni (de care nu se țin sau care nu depind de ei) și mai sunt cei, foarte puțini, care într-adevăr fac ceva ca să ajute.
Să nu-ți pară rău de mine! Nu avem nicio obligație unul față de celălalt. Mâine o să îmi iau laptopul și vreo 2 schimburi de haine ... Citește mai departe!
Cuvintele astea nu sunt scrise ca să îmi scuze lipsa de până la ora asta, ci ca să anunțe posibile viitoare absențe. Am lipsit pentru că am fost ud. Atât de ud că s-au lipit cuvintele de mine și nu au mai vrut să iasă. Atât de înghețat că, pur și simplu, nu puteam lipi predicatul de subiect. Dar, ca să fiu sincer, cea mai grea problemă a fost că nu găseam nu punct(de plecare).
mai avem timp
să dăm un ocol
să privim cerul acoperit de gaze industriale
– visul omenirii-
ne afundam picioarele în zgură
și-l respirăm pe necuratul
care nu se cerne
ci rămâne în suflet
suntem mereu pe picior de plecare
unul scurt
și pretensionat
Mă întreb cum de am ajuns să scriu numai prostii pe blog. De ce nu m-ați tras de urechi? În alte vremuri veneați cu zecile, uneori cu sutele să citiți. Acum sunteți doar câțiva care mai intrați, dar probabil vor mai pleca câțiva după articolul ăsta. Însă eu nu l-am scris ca să mă plâng, ci ca să ajung la următoarea întrebare: Ce credeți că s-a schimbat?
