dor ți-ar spune

eu sunt ăla de pe canapeaua
cu destul loc liber
beau o cafea pe
întunericul din suflet

eu sunt ăla care
îți tot scrie litere de
tot orașul știute
dar de tine nu

eu sunt ăla care nu
va dormi la noapte
din cauza ta
nu ca mi-ai povesti ceva

sunt ăla care de așa mult
dor ți-ar spune totul
dintr-o îmbrățișare

câte un tot în fiecare
seară clipă
și în continuare

Scrisul mă scrie

Eu nu scriu, scrisul mă scrie pe mine!
Și încă nu mi-am dat seama dacă este rău sau bine.
Că-i un drum pe serpentine, mental el te întreține
Dacă nu freci menta-nseamnă că te freacă ea pe tine.
Să fii mereu la-nălțime unde-s cuvinte puține
Și e-atât de greu de-ajuns că nu poate urca oricine;
Dar de acolo vezi totul și nu este numai moftul
Ce te-mpinge să nu stai ca să îți atingi scopul.
Deschide ochiul! Bun. Acum pe ... Citește mai departe!