transparent

prea multe sunete
corp străin
nici oglinda nu mă recunoaște
la dracu unde mi-am lăsat identitatea
în plastic e scrisă cu sânge albastru
dar al meu e negru
și visez să devină transparent
visez să neexist permanent
ascund gânduri ca un dement
și când mă enervez urăsc vehement
dau cu păreri de ciment
mai fac și rime uneori
apoi le scuip nesimțit pe trotuar unde câinii vecinilor
fac ce fac fără pungă

de la subînălțimea asta se vede totul dar ... Citește mai departe!

Respirați!

scriu cu cuțitul pe vene
țip în semne
lovesc cu pumnii în perdele
tai în foi viața
e mai ușor de despărțit în silabe
fiecare cu cutia ei de chibrituri
cu care își aprinde cărămizile
să vadă pe unde trece timpul

aud șoapta neliniștii
de după un val de întuneric
când te trezești cu sabia în mână
între pereți transparenți
și singura gură de oxigen
vine de sub tine
într-o încercare jalnică
de a recupera nu-știu-ce

consolarea vine
din criptă