Totul s-a răcit
Ca temperatura toamnei
Copacii au sărăcit
Natura doarme…
S-au răcit şi oamenii
Uitat-au să zâmbească
Înaintea iernii
Au uitat să trăiască.
Doar copii
Mai vezi râzând
Omăt chemând.
Şi Dumnezeu
Râde la ei
Fiindcă e blând!
Autor: Ștefan Trepăduș
Just a love Phoenix
Când vine vorba de dragoste…îmi reînvie o multitudine de amintiri: zâmbetul ei, privirea ei… Eu cred ca ea nu-şi mai aminteşte, dar eu nu voi putea uita vreodată. Nu ştiu dacă citeşte aceste rânduri, dar ceva mă face să cred că da. În acest caz, aş vrea să ştie că nu scriu aceste lucruri doar de dragul de a le scrie, dar nici pentru a o face să se întoarcă. E mai bine ca unele lucruri să rămână în trecut. ... Citește mai departe!
Infern
Pornesc cu gânduri din abis
C-un ochi deschis şi-unul închis
Nu ştiu cum de mi-am permis
Urii să îi rezist.
Păşesc pe umbre şovăind
Şi la lumină gândind
C-am văzut oameni murind
Aruncându-şi frica-n vid.
Sângele păta pereţii
Scriind poveşti cu decepţii
Desconspirându-le adepţii
Aşa c-am decis prin convenţii
Ca următoarele invenţii
Să nu vadă lumina pieţii.
Inlocuitor
Aceasta este o intamplare reala. Eram cu un prieten sa isi cumpere o esarfa si am avut urmatorul dialog cu un vanzator:
-Esarfe barabatesti aveti?
-Nu! Doriti un plover?
(-Cam cate esarfe ar iesi dintr-unul?)
WTF????
Artificiu
Iată încă un sfârşit
Care nu a fost prezis
Încă un cuvânt rostit
Ce nu va fi auzit.
Curg pocalele în vânt
Se varsă sânge pe pământ
Pătându-i moştenirea,
Adică omenirea.
Ridică privirea:
Nu murim,
Doar ni se schimbă firea!
Ascultă!
Din orizont se-aud
Sunete de izbândă.