Cuie negre în sicriu
Vomă pe balamale
Sânge închegat pe cruce
Flegmă unde pui piciorul
Io-s pământul îngrăşat
Natural precum holera
Sau orice altă boală aţi mai inventat
Sunt o talpă desculţă
Un gândac scârbos
O molimă
Pentru toţi
Categorie: tortura creierului
Diavoleasca drama
Stranutarea I
Din umbrele negre-ale vieţii
Mă ridic unic stăpân
Peste simţurile ceţii
Împotrivă-mi ură-adun
Ca un înger pedepsit
Din a naşterii ajun
De miracol plictisit
Monoton vreau să trăiesc
Ca un păun zburătăcit
Din peisajul ‘pitoresc’.
Scuturile se îngroaşă
Şi scăpare nu găsesc
Ucisă e dreptatea-n faşă
Eu nu-s Iisus să o înviu
Deşi rece nu mă lasă
Nu ştiu cum aş putea să fiu
Cu ceilalţi, dar şi cu mine
Până nu e prea târziu
Cert e că ... Citește mai departe!
Cretinisme
Ce idioată este lumea!
Uneori nu-mi vine-a crede
Că se-apropie de rău
Ferindu-se de plăcere
Şi mă-ncurcă şi pe mine
Futu-i mama ei de treabă
Nici cu sute de-aspirine
Lumea n-o să înţeleagă
Însă pot decât să tac
Nu cumva să deranjez
Căci prin ce-aş putea să fac
Disconfortul mi-l sporesc
Sta-v-ar răutatea-n gât
Nici nu mă mai obosesc
Cu grijă să vă sfătuiesc,
Doar vă-njur în gând şi-atât!
Amintiri din pantec
am praf pe ochi
praf pe urechi
dar vad mai bine
si aud mai bine
constiinta mea e vie
nu se lasa ucisa
de demoni cu aspect matern
care dau nastere
intunericului
din care ies
nebotezate
randuri brazdate
de versuri deja moarte
Conductorul nebun
Am urcat in trenul groazei
si nu pot sa-l opresc
ma zbat in spasme
si-n sange clocotesc
cu palme transpirate
indelung ma curentez
cu sperante furate
violent ma exteriorizez
nu-s vieti prea importante
cu mine-n acest tren
cu ultima suflare
aleg sa-l deraiez