bețe-n pulă

Am sărutat buza prăpastiei
Am lăsat balele să se scurgă
în găoaza vieții
O fut spasmodic
Fără nicio plăcere
Viața mimează orgasmul
Unul real
ar fi fatal

Norocul
în plină erecție
Privește cu invidie
El nu a reușit să mânjească
atâtea lucruri
A rămas la mâna
cerului
Care nu se satură
De pornografie

Stelele se uită printre gene
Mirate și naive
Chemând fără să știe
Aplaudând fără să cunoască
Sufletul ăsta stors
De speranța vâscoasă
De visarea albicioasă

stație finală

Pietre și sfori
Pe care să le respir
Într-o după amiază cu sens unic spre moarte
Se sparg valuri de frunte
Se pictează scena finală
În care sunt coborât în groapă
Dau mâna cu depresia
Agonia mă salută politicos
Coșmarurile mă invită să iau un loc în pivnița lor
Mă simt ca acasă
Când îmi deschei sufletul
Din el respiră demoni

Betoane și smoală
În care să înot
La ora ultimului prânz
În care m-am urcat fără bilet
Aveam un ... Citește mai departe!

luna doi zero eu

120 de texte
pretexte
posttexte
fără nicio veste
dintr-o închipuită poveste

60 de zile
febrile
gânduri insolubile
tu în pupile
restul lucruri neglijabile

2 străini
fără vreun comun destin
care n-au împărțit niciun suspin
care n-au dărâmat vreun zid
care nu s-au îmbătat până la zi

1 om
care stă nepăsător
fără griji pe umăr
altul care s-a tâmpit de atât dor
și-acum găsește greu tot ce cândva era ușor

shards

little pieces of something
shine down the road
pick them up
they are earrings
a necklace
a beautiful dress
or a hat

little pieces of something
want to sing in your chest
some heavy metal songs
you’ve never heard
because I’ve just composed them
down the road
to you

little pieces of something
in your hands
at your disposal
don’t crush them
don’t send them away

because those tiny pieces of something
are my heart

cel defect cel bolnav

mai bagă o fisă
în aparatul de inimi defecte
poate îți pică a mea
stai
nu o atinge încă
degetele ți-ar rămâne imprimate pe ea
gândește-te dacă vrei într-adevăr
asta
să-mi suporți
toate problemele
urletele și tăcerile

ia-mi inima cu toată forța
și încrederea
strânge-o
și dă cu ea de pământ

pentru că nu merit