Am luat-o puţin înainte
cu vreo şapte sau opt ore
fără să ştiu
că acest lucru se plăteşte
Acum trebuie să dau înapoi
c-o oră-n plus
şi ceva sănătate
Categorie: unpoetpierdut
Am găsit
Multe linii eu am tras
Cu acest pix pe hârtie:
Poezia, din extaz
Până la lăcomie
Închid ochii şi prizez
Aer pur de libertate
Poezia e pretext
Pentru maturitate
Căci a scrie e un drog
Pe care-l folosesc
Când nu mai pot
Să mă trezesc
La realitate.
Derogare
Când se face-aşa târziu
Şi-am capul gol,
Şi-s nedormit
Trebuie să scriu.
Când mor de frig
Şi ştiu nimic,
Căci nu mai vreau să ştiu,
M-apuc să scriu.
Când durerea mă apasă
(Fizică sau sufletească)
De nu mă mai simt viu
Trebuie să scriu.
Când curg ideile pe foi
Eu m-aş gândi la amândoi…
Când singur nu am să mai fiu
Tot n-am să m-opresc să scriu!
Ajunu’ meu
Ce-mi puteam dori mai mult?
Un Ajun cu prieteni buni
Bere şi ţigări la îndemână
Şi-o muzică bună
Îţi doresc să ai şi tu
Ce am eu în ăst moment.
S-a mai dus încă un an
Dar aici nu mă opresc
Colindă
cu paşi grăbiţi şi feţe roşii
de la frigul îndurat
vin cete-cete
gălăgioşi din cale-afară
ca nişte răsculaţi
să facă-urări în prag de sărbătoare
ne bat la uşi colindători