Nu vreau să schimb lumea, vreau doar s-o povestesc!
Unde este libertatea
De a scrie si a spune?
Ceea ce gandesc conteaza
Azi doar pentru mine.
Ce viitor corupt, incert
Se arata-n departare…
Sufletul imi e inert
Si cuprins de disperare.
Unde oare vom ajunge?
Ma las cuprins de resemnare…
Imi inabus gandurile
Caci, ce rost are
Sa ma gandesc la ziua de maine?
Cand azi nimic n-are valoare…
Vin din lumea umbrelor
Unde soarele se-ascunde
Se-aud soapte pretutindeni
Oare cine le aude?
Sinistre soapte din infern
Ajung la suprafata
Si, ca un blestem,
Cuprind pamantul.
Eu vin din lumea umbrelor
Unde cel mai mic pacat
Te ucide
Sinistre soapte din infern
Ataca suflete
Sufocandu-le.
Elixirul tineretii si al adevarului
E dragostea ce-o port
Si sufletul meu mort
In fata ta invie.
Licoarea vietii vesnice
E sentimenul pur
Si jur
Ca si inima ta stie.
Aproape sau departe
Nu conteaza!
Visul e acelasi
Ca intr-o buna zi
Toata fericirea
Va fi a noastra.
O lingura de supa cum imi place mie
O lipsa de restrictii in arta poeziei
O liniste placuta
O limita-ntrecuta
O limba vorbita
O linie infinita
O lista intocmita
fara O litera gresita
O lidera-n a scrie
O liceeanca cum nu gasesti o mie
O licoare salvatoare
pentru un poet pierdut pe mare.
Era odata un turn inalt de o mie una sulite. Acest turn era inconjurat de o mie unul santuri de aparare. Iar intr-una din cele o mie una camere statea o printesa de o frumusete ce se vedea o data la o mie unul ani. O mie de printi incercasera sa ajunga la ea, dar esuasera. Abia al o mie unulea print reusi sa ajunga la ea si sa o cucereasca cu o mie una declaratii de iubire. Si au ... Citește mai departe!