E vocea aceea pe care parca o cunosc dintotdeauna, desi nu am auzit-o niciodata. O voce calda care imi spune ca totul va fi bine. E vocea care ma cheama tacuta la pieptul ei, imi spune sa inchid ochii si sa uit unde ma aflu. Sa uit tot. Si ramanem doua voci care se fac auzite prin scris.
Categorie: unpoetpierdut
Maine nu exista
Unde este libertatea
De a scrie si a spune?
Ceea ce gandesc conteaza
Azi doar pentru mine.
Ce viitor corupt, incert
Se arata-n departare…
Sufletul imi e inert
Si cuprins de disperare.
Unde oare vom ajunge?
Ma las cuprins de resemnare…
Imi inabus gandurile
Caci, ce rost are
Sa ma gandesc la ziua de maine?
Cand azi nimic n-are valoare…
Lumea umbrelor
Vin din lumea umbrelor
Unde soarele se-ascunde
Se-aud soapte pretutindeni
Oare cine le aude?
Sinistre soapte din infern
Ajung la suprafata
Si, ca un blestem,
Cuprind pamantul.
Eu vin din lumea umbrelor
Unde cel mai mic pacat
Te ucide
Sinistre soapte din infern
Ataca suflete
Sufocandu-le.
Elixir
Elixirul tineretii si al adevarului
E dragostea ce-o port
Si sufletul meu mort
In fata ta invie.
Licoarea vietii vesnice
E sentimenul pur
Si jur
Ca si inima ta stie.
Aproape sau departe
Nu conteaza!
Visul e acelasi
Ca intr-o buna zi
Toata fericirea
Va fi a noastra.
O li…
O lingura de supa cum imi place mie
O lipsa de restrictii in arta poeziei
O liniste placuta
O limita-ntrecuta
O limba vorbita
O linie infinita
O lista intocmita
fara O litera gresita
O lidera-n a scrie
O liceeanca cum nu gasesti o mie
O licoare salvatoare
pentru un poet pierdut pe mare.