Nu vreau să schimb lumea, vreau doar s-o povestesc!
am închis ochii și am văzut departe
am deschis ochii și am văzut o moarte
credeam că simt pe piele vântul cald al schimbării
însă era doar un fior rece-al plecării
am auzit un cântec credeam că-i cântec de leagăn
de fapt cântă sirene între lumi eu sunt țeapăn
și nu se clatină lumea doar eu de o funie
într-un ocean de kadapuli eu sunt doar o petunie
am gustat frimituri din cea mai bună prăjitură de pe tavă
și ... Citește mai departe!
întotdeauna mi-a lipsit ceva
pe care n-am putut pune degetul
nu puteam scoate din minte
nu avea consoane și nici vocale
nu avea culori să arăt spre obiecte
nu avea miros deși n-aveam covid
nu se-auzea deși prezența-i era permanentă
n-avea greutate dar mă încetinea
avea viteză mereu mai mare ca a mea
și când se oprea drumul mi-l bloca
îmi înghițea cuvintele când zilele mă tocau
îmi punea gropi în față când pe drum drept mergeam
nu avea nume ... Citește mai departe!
te-am întâlnit mult prea devreme
să te cunosc e prea târziu
între timp am scris de lene
pe suflet „ocupat – revin
atunci când n-o să mai fiu”
și-au citit poeți poete
și-au văzut și mari și mici
dar nimeni n-a vrut să se-ntrebe
care căi și ce tramvaie
cu forța m-au adus aici
lăsam ușile deschise
trânteam geamuri de pereți
să intre gene de lumină
lăsând umbre curioase
ce-acum n-o să mai vedeți
că mi-am construit cetate
cu multe ... Citește mai departe!
și sandalele au gust de fier
când rugina cade din cer
peste suflete putrede ce
miros a șosete îmbibate-n oțet
ce coteț de miresme cu viermii
multicolori ce marșează strigând
vrem o livadă nu doar un fruct
să ne țină răcoare pe pământ
și roșii cu frunze bătute de soare
își iau serviete la pas cu ochii
mereu pe ceas ca la o paradă
întârziată sau chiar moartă
înainte să se nască idei
e strigătul luptei din ele
e plânsul ... Citește mai departe!
Avea zâmbetul mic într-un triunghi pe buze
Se învârtea în cerc printre priviri obtuze
Era foc și pară din frunte îi cădeau obuze
Categoric ca o sentință nu scuze
Mintea închisă ca o pivniță
Sătul să vadă la știri corupție și bișniță
Îl mânca să iasă din „normal” ce coropișniță
Prins în vâltoarea vieții ca-ntr-o râșniță
Îi fulgera privirea ca pe Benjamin
Privind orașul lui de la mezanin
Voia să muște răul dar nu avea venin
Și fericirea îi pleca ... Citește mai departe!
