mi-am deschis ochii
îi voi deschide și pe-ai celorlalți
fac terapie
te costă un zâmbet
că așa e azi
nu pot să cer mai mult decât pot da
mi-am deschis mintea
s-o faci și tu aș vrea
vezi altfel lucrurile
însă nu te pot obliga
Categorie: PoeVești
Îți mulțumesc!
vino înapoi
să facem ce făceam cândva
uimeam lumea
o trimiteam departe
sau îi prăbușeam cerul în cap
tu veneai cu ideile
eu le scriam
în tot ne împreunam
pentru acele câteva clipe
în care erai numai a mea
îți mulțumesc
inspirație
Moment
am auzit bătăi în ușa mereu deschisă
mă uit spre ea
…
nimeni
îi zic să intre
n-am mai purtat de mult o conversație cu aerul
cu gândurile mele
și cu ramele ferestrelor
au argumente mult mai bune decât mine
eu mă pierd în detalii
și în privirea ei
…
s-a întors
uitase cafeaua în mașină
Adormim
mi-am zis să scriu câteva versuri
înainte de culcare
să nu se sufoce în pernă
să nu se rătăcească în vreun vis
e cel mai bun mod
pentru a le controla
fără să le mutilez
Două tăceri
îmi place să îi ascult tăcerea
când ea stă singură cu tăcerea mea
tăcerile noastre dansează sincron
și spun mai multe lucruri decât am putea noi vreodată
ele sunt și pictori și sculptori
printre altele
dar cel mai mult ne place
că tăcerile noastre cântă
metal