Ziua de azi mi-a amintit de cum au fost verile mele de după terminarea liceului. Mă trezeam undeva pe la ora prânzului. Luam micul dejun. Apoi mă întindeam după umbră ca păturile iarna. De cele mai multe ori nu o găseam. Și nu aveam mai nimic de făcut. Poate unora le plac astfel de situații, mie nu. Eu și când nu fac nimic trebuie să fac ceva. Uneori mă întindeam pe spate sau pe burtă și meditam la orice prostie ... Citește mai departe!
Categorie: vara luminii negre
Toată viața
am pus sprânceană peste sprânceană
să nu fiu orbit de cunoaștere
mi-am ascuns inima departe
să nu mă omoare adevărul
am închis timpul în ceasuri
asta nu prea a funcționat
el tot râde la noi
acum purtăm haine peste piele
să nu se vadă cât suntem de vulnerabili
totuși unii oameni își iau viața
și rămân fără ea
Ascunzișuri
haideți să nu mai lăsăm hainele jos
când știm că nici în ele nu ne stă frumos
voi nu știți ce mănâncă sufletul
și vă e teamă că v-ar falimenta
însă ce dorește el nu costă bani
costă doar timp
nu te minți
că nu îl ai
Drumul corect
când nu am nicio idee
apelez la poezie
să-mi paveze calea
și să o lumineze
sa pună indicatoare mari
și semafoare verzi
să mă cheme
ea e cea care îmi spune mereu
că merg pe drumul cel bun
Electronice cu simțul umorului
Doar ce reușisem să îmi aduc laptop-ul la o stare fragilă de funcționare și mă gândeam ce să fac cu restul de bani pe care (încă nu) îi mai am. Așa că telefonul s-a hotărât să nu stea degeaba și să pună el ceva la cale. A început blocându-și butonul Power și astfel repornind și oprindu-se la infinit. Mie nu mi s-a părut amuzant, dar cine știe cum gândește un smartphone? La un moment dat s-a oprit din bootloop, ... Citește mai departe!