Nu vreau să schimb lumea, vreau doar s-o povestesc!
mi-am legat pietre de suflet
să alerg cu ochii despletiți
prin păienjenișul camuflat
sub frunze transpirate de toamnă
am cancer la zâmbet
mi-a căzut deja
în foile pe care le mozolesc
cu picături de otravă inofensivă
am cancer la bunătate
e toată neagră
și pute a iluzii topite
peste noi norii
micționează zile cenușii
cu funde de cărbune
ce iau foc la fiecare ochi
încins de stâncile din
voi urșii
ce zgâriați cărări
ne puneți în spate
sacii cu pământ ... Citește mai departe!
azi sunt tăcut
ca pământul din care m-am născut
port în piele
urmele tuturor ființelor ce m-au parcurs
iar înăuntrul meu
pe-ale celor care nu mai sunt
am fost casa a numeroase jivine
toate au mușcat câte puțin din mine
din fericire
au mușcat din partea canceroasă
acum le pot fi și îngerilor casă
Te plângi că ţi-a murit norocul? Nu-ţi mai face griji! Tot vei rămâne cu cancerul bunicii, datoriile tatălui şi sifilisul prietenei tale!
I know what makes you feel this way! But you shouldn’t be so sad, everyone has his bad days. I know your parents died. They were old, and that happens to old people. I know your girl left you. You can find another one in just under a minute. I know you lost your job. Your boss is an idiot!
You have cancer, too? Oh, then be your way!