Nu vreau să schimb lumea, vreau doar s-o povestesc!
nu-mi simt picioarele
sunt niște găuri ce pulsează
prin geamuri sparte de electricitatea pământului
nu-mi simt mâinile
sunt doar o lumină goală
prin care se îneacă idei
nu-mi simt capul
e o umbră ce plutește peste peisaje corodate
se lovește de pereți fantomatici
sunt doar o inimă
care bate într-un corp străin
de pe o frunză de timp pe alta
sunt o entitate fără stăpân
stau la o masă cu jocuri complicate
așteptând ploaia
dintre două zâmbete agitate
Azi nu am timp să privesc
Pipăi potecile cu sufletul
Mă prind cu unghiile de amintiri
Din care nu vrei să ieși
Toate serile în care am tăcut
Îmi dau palme peste față
Dorul înroșit în focul timpului
Îmi străpunge stomacul mă sugrumă
Un fum acid îmi tatuează coastele
Vomit doar furnici și fluturași
Carnivori ca nopțile
Ce se satură cu ce a mai rămas din mintea mea
Sunt doar o adiere
Care visează
Mă sfârșesc la venirea serii
Mă ... Citește mai departe!
fumul din suflet e mai nasol decât cel de țigară
nu se spală nu se vindecă
șiroiește negru printre oase și vene
zgârie pereți și urlă ca spânzurații
focul din piept e tămăduitor
dar mai întâi trebuie să mistuie tot
asta doare mai tare decât desprinderea membrelor pe viu
dar nici moartea nu e o consolare
în locul meu rămâne o torță
nu mai are mult de ars
fumul l-am înălțat a semnalizare
găsește-mă azi
Pași și gânduri
Mă rup de realitate
Îndoi gratiile minții
Cobor
Aici e negru și ud
În mine e noapte și plouă
Cuie ruginite la desert
Smoală și boală pe stomacul gol
Mă bat cu fulgerele
Le urlu să adoarmă
Ce zbucium ce doliu
În larg și în port
Teama de nimic
Se transformă în teamă de tot
Prinde rădăcină
Nu omoară nu vindecă
Mă lasă inert amorf
Îmi face inima vânătă
Mintea doar o picătură de pământ
Cu care ... Citește mai departe!
Am inima geamănă cu durerea
A început să geamă gri-albastru
Pe la geamurile piraților
Înfrățit mi-e nodul din gât
Cu pământul din care mușcăm
Spre eliberarea din spasm
Mi-am spart cerul în cap
Sau tu ai făcut asta
Cu mâini de diamant
Îți sunt dator cu liniștea
Însă doar după ce nu voi mai fi
Sunt același rău-platnic