Nu vreau să schimb lumea, vreau doar s-o povestesc!
Tot visez la ziua-n care
Liniste in inima
Si fara vreo suparare
Iubirii ii cad victima
Ea va fi aici sa-mi vada
Ori asceza, ori declinul
Chipul pictat cu zapada,
Poate mierea sau pelinul.
Ea va fi martor tacut
Si-mi va spune daca
Tot ce fac in viata
E-un sfarsit sau inceput.
M-am indragostit de tine,
Nu stiu cum sau daca-i bine
Si sa-ti spun mi-a fost rusine.
Dar, in ultima instanta,
C-o frantura de speranta,
Iti spun plin de siguranta:
Tot incerc de ceva zile
Sa-ti spun ca m-am indragostit
De tine, nu stiu daca-i rau sau bine
Sau momentul potrivit.
As vrea sa te privesc in ochi,
Sa pot sa-ti spun ca te iubesc
Sa am curaj sa iti vorbesc
In loc sa ma inchid de tot.
Nu-ti scriu pentru-ntaia oara
Da-ti scriu ca si cum prima-ar fi
Si sper ca vei citi
Intr-o buna seara.
Tot ce imi doresc acum
Este sa-ti observ privirea
Si zambetul…
Si sa te aud mereu
Aici, apropape:
In sufletul meu.
Se aude o melodie cunscută. Pereții parcă amplifică o sursă foarte îndepărtată. Îmi amintește de nopțile în care mă distram în parc la lumina felinarelor.
Am pierdut asta! De când sunt închis am uitat ce înseamnă să stai pe o bancă din parc. Azi e prima dată când aud altceva decât vântul șuierând printre gratii. Sunt foarte liniștit. Adorm…
În închisoare totul e șubred. Paturile scârțâie noaptea și nu poți dormi. WC-ul e absolut infect, iar chiuveta e o țeavă ieșită din perete care picură permanent. Pereții gri și anoști sunt luminați puțin de desene făcute în grabă. Iar prin gratiile groase poți vedea lumină naturală. Podeaua e crăpată, dar prin crăpături vin aburi călduți de la cantină. E dimineață…