Nu vreau să schimb lumea, vreau doar s-o povestesc!
alunecă-mi în foaie
atunci când nu mai știu ce să-ți vorbesc
și aș vrea să spânzur tăcerea
cu buzele tale
să îmi las imaginația să îți coboare pe gât
ca o melodie șoptită
să îți aud notele inimii
cea mai abilă percuționistă
acestea sunt ora și anotimpul
trebuie să înceapă spectacolul
adu-mi țigările
vocea mea nu trebuie să fie lină ca a ta
nu trebuie să vindece
ea doar transmite
ce a primit transcedental
din ființa ta
cuibărește-te în sufletul ... Citește mai departe!
azi nu cred că mai scriu
m-am săturat să îmi pierd inima prin geacă
de fiecare dată când îți uiți țigările la mine
și nu mă săruți de plecare
apoi te întorci după brichetă
și nu îmi spui „la revedere”
apoi îți amintești ce trebuia să uiți să îmi spui
șoptești
noi nu avem drumuri diferite
doar că acestea trebuie să se întâlnească din nou
să ne mai aprindem o țigară
îmbrățișați
de fumul acestei seri
de primăvară
Îți scriu iar niște cuvinte, chiar de vor părea clișeu,
Asta fiindcă-n altă viață ți le-am mai scris tot eu;
Că mi te învârți în minte ca vinilul pe pick-up,
Am să te arunc pe foaie. Asta e, n-am ce să fac! 😀
Azi îmi cântă toate străzile, copaci fac plecăciuni;
Nu uit să te iau în gând atunci când plec la drum,
Să inspir din tine aerul ce mă menține
Viu. Știu, înc-un clișeu, în fine.
Vreau ca lângă ... Citește mai departe!
îmi pun capul pe gheață
trece o patrulă
de pinguini cu înghețate pe băț
pe palme au tatuate astrograme complicate
cu carioca
telefonul sună ocupat
i-am zis să nu mai sune
și să își facă niște timp
mi-a zis că a pierdut schițele
îl folosește pe al meu
pun capul pe pernă
îl trec dincolo
să număr castane scăpate
de pe zgârie-nori
triști
în pahare cu apă
diluată de ploaie
la fel ca sufletul
uman
îmi păstrez capul
o frimitură din timpul meu
cui să o dau
la lumina cui să cresc
dacă nu am picioarele în pământ
pe ce gard să mă întind
ca să îmi arăt fructul
totuși din mine curge zeama
hidratând eternitatea
iar lacrimile mele
izvor de zile
se usucă sub frunza răpitoare
de lumină
cât să mă întind
ca să se vadă
că sunt eu