Nu vreau să schimb lumea, vreau doar s-o povestesc!
sângele din călcâie
mi s-a urcat la creier
mă calc pe cap
apoi îl umplu cu pământ
să miroasă a distanță
a fericiri necheltuite
a visuri puse la naftlină
capul îmi scârțâie
a ruginit
din cauza lacrimilor flămânde
ca niște termite desprinse
din cărți fermecate
cu ape tulburi
și monștri reali
plutesc la vale
către distrugere totală
de unde nu mai e cale de întoarcere
nu sunt scări
doar urme de sânge
schelete de smoală
și dinți ce țin strâns... Citește mai departe!
sus
jos
sus
jos
sus
jos
sus
jos
sus
jos
sus
jos
somn
plutesc pe râul tăcerii
cu căpușe în urechi
mi-au supt toate râsetele și zâmbetele
înainte să le aud
se leagănă ușor în bătaia timpului
usturătoare
ca un șfichiuit de salcie
și totul are gust de sare
deodată
totul are gust bolnăvicios
căpușele învârt o horă
eu amețesc
purtat de liniște
către colonul timpului
e ora 7
omul tânăr a plecat
în copacul lui
de unde trăgea cu praștia în
păsările speriate
de unde urmărea tot fără
să îi pese
înapoi în mansarda
lui unde îi plăcea
să își lipească ochii de cer
ca de o oglindă prăfuită
și să halească prăjituri
imaginare
e ora 7
omul a venit
în peștera lui
conectată la toți munții
unde face planuri de pace
unde vindecă aripile lovite
de omul tânăr
când se satură de lipit ochii ... Citește mai departe!
sare toporul
și despică ochii
spânzură-mă
fură-mi viața pe care
nu am avut-o
leagă-mi ceapă de picioare
să pută ca sufletul meu
am pe față semnele războiului
cum am să mă apăr fără arme
fără aliați
scoate-mi securea
din burtă
sunt deja mort
și put ca mâncarea ta sleită
am mucegai în spatele ochilor
aud cum vibrează pământul
mă cheamă nu a mai fost
hrănit de mult
îmi înfig tibiile în umeri
să îmi pot privi asfințitul