Nu vreau să schimb lumea, vreau doar s-o povestesc!
când te trezești în aceeași lume
plină de socoteli
dar fără matemticieni
fără pătrățele
sau rezultate exacte
când te trezești în aceeași lume
care este o artă
fără valoare
fără culori
sau tehnici speciale
când te trezești în aceeași lume
în care se dărâmă castele
și se construiesc WC-uri
în care să îți face selfie-uri
cu funcția live-foto
realizezi că ar fi mai bine
dacă ți-ai acoperi ochii
ți-ai băga o lamă în gât
te-ai spânzura de picioare
și nu ... Citește mai departe!
sângele nu mai urcă la creier
îl dor picioarele
s-a legat de un stâlp și
nu mai vrea să mănânce
se scarpină doar la cutremure
stă într-o zeamă
împuțită
dar plăcută la vedere
în care se amestecă uneori
pentru a își recupera din energie
când strănută
își înfige degetele în adâncul creierului
într-o ceară nisipoasă
într-o coagulare de trăiri negative și
experiențe neplăcute
sângele ăsta e sedentar
se gândește doar la confortul apropiat
și cine sunt eu
să
îl condamn
muzica de azi e surdă
nu-mi înalță sprâncenele
dar măcar văd
primăvara cum înflorește pe buzele
fetelor
parcă desprinse din cărți
cu coperte ușoare
de purtat peste tot
cu decolteuri cât o câmpie
cu diverse plante
sălbatice
gândul zboară cu insectele
dar nu polenizează
el doar observă
pentru asta există astfel de
zile
ce prevestesc
nu știu ce
îmi plac
și nu îmi plac
cred că încă nu s-a inventat
ziua
perfectă pentru mine
dar nici nu e departe
fac ... Citește mai departe!
de aceea uneori sufletul iese
găsește el după ce să alerge
prin ploi de sub pământ
și pomi zburători
are mereu un briceag la el
cu care taie zâmbete în praf
își ascute sabia prin inimi electrocutate
și apoi o încearcă pe pereți tari
urmând să o folosească
pentru a croi ferestre
are pași iuți
și deseori uită să se întoarcă
până seara
e maniac
nu vrea să creadă că lucrurile se îndreaptă spre
mai rău
în loc de mai... Citește mai departe!
îmi înghit gândurile când mi-e sete
când mi-e foame de glorie
tund iarba
ca să văd viitorul
curăț tot în calea mea
nu pot păsi murdar
în propriul vis
nu am nevoie de haine
sufletul meu nu e pudic
doar trupul
în fiecare zi sacrific o foaie din calendar
o jertfă pentru timpul necunoscut
care trebuie să vină
am un lacăt
pe care îl atârn de gât
să valorez mai mult la cântar
se numește muncă
deși până acum nu ... Citește mai departe!