Nu vreau să schimb lumea, vreau doar s-o povestesc!
Abia astăzi mi-am recuperat odihna după călătoria pe care am făcut-o luni. Însă lucrurile au revenit la normal, adică la starea de nervi, mult mai repede decât speram, adică imediat ce m-am întors. Acest lucru s-a adăugat la unul care m-a deranjat cu câteva zile înainte.
Este vorba de faptul că speram ca, la această aniversare, familia mea să își dea seama de pasiunea mea pentru tehnologie (nu că nu ar fi avut destul timp până acum) și să ... Citește mai departe!
cum să mai deșir norii
când nu am chef nici de mine
nici de ce aș putea face
să mă apuc cu mâinile de crengile îngândurate
de ieri
să sparg plictiseala
în suficient de multe bucăți
cât să îmi țină de foame
leg timpul de un pom bătrân
e prea urât
și nici zilele nu mai au nasturi la cămăși
de ce să plec eu oriunde
când nici aici nu e bine
păsările cântă din aripi
vărsându-și în halbe
fericirea-polei
sângele din călcâie
mi s-a urcat la creier
mă calc pe cap
apoi îl umplu cu pământ
să miroasă a distanță
a fericiri necheltuite
a visuri puse la naftlină
capul îmi scârțâie
a ruginit
din cauza lacrimilor flămânde
ca niște termite desprinse
din cărți fermecate
cu ape tulburi
și monștri reali
plutesc la vale
către distrugere totală
de unde nu mai e cale de întoarcere
nu sunt scări
doar urme de sânge
schelete de smoală
și dinți ce țin strâns... Citește mai departe!
Ieri am avut parte de o mare bucurie: buncii mi-au dat ocazia să merg într-o excursie departe de casă, lucru pe care nu îl mai făcusem de mulți ani și de care îmi era dor. Am plecat să vizităm Mănăstirea Crasna, în județul Prahova.
Vremea nu a fost deloc bună, a plouat cam pe tot parcursul excursiei, cu mici pauze exact în timpul când ne aflam la obiectivele pe care le aveam de vizitat. Pe geamurile mașinii nu se putea ... Citește mai departe!
sus
jos
sus
jos
sus
jos
sus
jos
sus
jos
sus
jos
somn