Nu vreau să schimb lumea, vreau doar s-o povestesc!
problemele sunt bolduri înfipte în ochi
dimineața te speli cu cenușă
la ora cafelei recuperezi partea de conștiință pierdută peste noapte
cu ultima suflare din portofel
începi să-ți culci gândurile pe foi
fără să mai ții în picioare papucii cu cap de crocodil (ăia de pluș cu plumb)
se dărâmă orice construcție împrejur
doar pentru tine
uneori vezi dincolo de ce nu este
alteori doar în tine
Pe zi ce trece simt tot mai mult că mi-am găsit locul în blogosferă, că am și eu un cuvânt de spus (de fapt câteva sute în fiecare zi) și că pentru fiecare cuvânt există cel puțin un om care intră, citește și uneori comentează. E un sentiment grozav! Și mi-ați dovedit încă de ieri, din prima zi a anului, că ceea ce fac este pe un trend ascendent și că mă dezvolt, atât ca blogger, cât (sper) și ca ... Citește mai departe!
mi-am trecut viața prin lanțul stomacului
la focul ochilor
nu am pățit nimic pentru
că nu eram împotriva
schimbării
acum oceanele mi se odihnesc pe frunte
la lumina ideilor salvatoare
care m-au făcut
să sper și să cer
se ițesc pe pereți
semne de sănătate
și sub pleoape mai bine nu vă spun
e ceva acolo
aleargă spre mine
cu mâinile întinse
azi mi-a oferit să beau
Fanta verde
am refuzat și i-am promis
că am să te conving pe tine
unde papucii mă-tii ai pus
borcanul ăla cu idei bune
din care luam în momentele de criză
o doză mică de am trecut și peste asta
ți-am asfaltat gropițele din obraji cu hârtie
pe care am scris parole secrete
lacăte de spitale
și niște cuvinte ce păreau să aibă sens
în mijlocul oamenilor
nu mai folosesc papuci
și știu că nici cercurile de pe cer
nu ți se mai agață de urechi
ca niște funduri de borcane
din care s-a ... Citește mai departe!