PsPp- Dreptunghiul

Au trecut zilele când îmi țineam mintea încuiată în sertar. Acum sare din piatră în piatră, demolând hotare. Clipele de pauză le lipesc cu saliva adunată de pe scară. Scot idei de după ureche și le arunc ca pe zaruri. Iar acestea cad ca fulgii de nea în noroi. Mă ridic eu în locul lor!

Timp pe alb

jalea albă urlă pe străzi
sprijinită de viscolul chemărilor spre suflet
norii râd de noi pe desfundate
înarmați cu țurțuri deghizați în păreri de bine
străzile merg polei ocolite
ne-am legat inimile cu lanțuri
ne dejivrăm în fața focului de salcâm
ciocnim pahare de adevăr și sărbătoare
ne acroșăm sub vâsc
adormim îmbrățișând speranțe
și timpul sărutând

Sentimente prin poștă

acoperă-mă cu părul tău
în Braille
alintă-mă în codul Morse
iubește-mă până la ultima zecimală
scoate-mi radicalul negativ
te descopăr ca pe o axiomă
fiecare sărut cu necunoscuta lui

azi toți ne împreunăm tehnologic
așa că permite-mi să-ți trimit inima mea prin telegraf