Iubire și răcoare

Mi-am lăsat mintea să îți alunece în brațe, să o legeni cum știi doar tu. Să îi faci umbră cu buzele când e înfierbântată de iubire. Sărută-mă direct cu bătăile inimii, vreau să aud mereu ceea ce umblă prin tine.

Lasă-mă să îmi rezem capul pe umărul tău, să îți așez pe el scântei nevinovate. Am să îți recit fiecare pulsare de sânge, să-ți liniștesc fiecare os nou-născut al iubirii. Am să-ți prind versuri în păr, îți pieptăn inima cu ... Citește mai departe!

Stropit de inspirație

Azi, pomii au început să umble. Mereu pe partea însorită, copacii au învățat să cânte la fluier. Le zboară ideile prin te-miri-ce locuință. Cine mai înoată prin ploaie pe vremea asta? Oare ce discuții au între ei? Cu ce băuturi se relaxează pomii?

Doi nori joacă poker. Câștigă cu rândul. Unul dintre ei a scăpat două fulgere de plictiseală; acum cască. Urmărește copacii. Celălalt nor se îndreaptă către o porție de uscat uscat și se scutură nițel. Și-a uitat pelerina ... Citește mai departe!

Am stat cu ea doar cât s-o ard

Stăteam singură în scrumieră. Nimeni nu mă băga în seamă. Îmi venea să ard de dragul soarelui ce îmi făcea cu ochiul trecând prin paharele cu bere. Dar eu eram deja aprinsă de altcineva. Persoana ale cărei buze m-au atins pentru întâia dată lua câte o parte din mine la fiecare sărut. Și nu îmi părea rău. Simțeam că ăsta este scopul meu în viață și eram folosită la maximum pe altarul acestuia.

Soarele începuse să se ascundă (credeam eu) ... Citește mai departe!

Picapemafe

Ploaia cădea pe cărămida din colțul străzii. O pisică cu ochii verzi își plimba coada pe sub lumina felinarelor ruginite. Sub o fereastră se clătina ceva, făcând un zgomot supărător pentru cei care încercau să doarmă. Cerul, frământat de nori, îngâna ceva neauzit.

Un om cu pelerină a trecut rapid, chiar pe mijlocul șoselei. I-a căzut ceva din buzunar, dar nu a observat. Ploaia cădea pe obiectul abandonat cu sunete metalice ascuțite. Felinarele, curioase, ar fi vrut să se apropie ... Citește mai departe!

Să optimizăm toate poveștile!

Poveștile s-au născut odată cu lumea și vor muri tot odată cu aceasta. Au străbătut tot felul de meleaguri și și-au făcut culcuș prin casele multor tipuri de oameni. Au fost spuse sau scrise și au bucurat sau întristat mulți copii și adulți. S-au propagat prin diverse mijloace și au avut mereu puterea să evolueze. Au fost atât de puternice încât internetul nu le-a putut distruge, așa că a fost robit să le poarte într-însul. Dar asta le-a făcut să ... Citește mai departe!