Nu vreau să schimb lumea, vreau doar s-o povestesc!
Ăsta e locul perfect în care să îți pierzi sufletul
Sau să îl lași
În grija unei persoane de încredere
Care te urăște sincer
Și nu dă o unghie pe disperarea ta
Ăsta e momentul potrivit
În care liniștea să zgârie urechile
Să le topească în vis
Să le presare peste o inimă atacată de buruieni
În văzul unor ochi ce nu scapă o geană
Peste disperarea ta
Declinul perfect
Al unui corp mâncat de ceea ce ar fi trebuit ... Citește mai departe!
Mi-am întors cuvintele de la groapă
Lăsând frimituri de sânge din tălpi
Cu sufletul horcăind a neputință
Și sudoare curgându-le din piept
Și-au acoperit goliciunea cu bucăți
De tristețe și singurătate
Gonesc muștele cu pulsul tot mai stins
Bâjbâie prin întunericul fetid al morții
Respirația le miroase a disperare
În ochi le poți citi depărtarea
Totuși în profunzime mai poartă
O dorință
Să ajungă în pragul tău
Cu ultima adiere omenească
Să îți lase jos pe prag
Ce a mai ... Citește mai departe!
Parfumul tău are aromă de secrete pe buze
Când sufletul ți se deschide verde
Văd în el infinitul ce-mi lipsește
Pe drumul șerpuit al coastelor tale
Mă avânt cu ochii închiși
Să privesc peisajul de la urechea gâtului
Alunec pe umeri spre spate
Unde tăcerea se întrerupe
Cu rimate degete te gâdil
Lasă-mă să te sărut pe frunte
Și să cobor
Am să mor la bărbie
Let me take a sip of you
Before I drown in the poison
This vivid dream
Pours molten sadness in my grip
Hang my sorrow
My soul already crossing the sea
But you are here
Lipless
I am listening to your eyes
From a sharp cold distance
Hugging the door to a time machine
Rotten memory
How dark can I be on the inside
That you can’t see
The grim present that I hold
The nightmarish love
sapă până îmi găsești degetele
care ți-au scris asta
aruncă pământul într-o parte
până dai de mâinile
care te vor îmbrățișa
suflă-mi țărâna de pe față
suflă-mi grimasa
dezgroapă picioarele care te vor legăna
șterge-mi praful de pe suflet
nu mai săpa
ceea ce mă anima nu e în groapă
caută în tine în poșetă sau în buzunar