Nu vreau să schimb lumea, vreau doar s-o povestesc!
scriu de sub o picătură de ploaie
unde îmi usuc gândurile
dând foc la garduri
zbor la firul ierbii
mai îndrăznesc uneori
să ridic privirea către
bariere ireale
de care râd
împreună cu fricile
îmi inund fruntea
cu bucurii mici
pe care le respir
mi-am promis să consum tot ce e în aer
nu e imposibil
doar durează mai mult
ideile îmi țin de cald
cât timp pe amintiri
cerneala e încă udă
azi las gândurile-n pauză
din jocul lor nebun
în jurul universului
încetinim
pentru a putea coborî
din leagănul protector
azi paștem iarbă proaspătă
mâine iar pârjol
moartea vine și te ia de acasă
în fiecare zi la prânz
te muncește câte două ore
pauză
noaptea te lasă să dormi
nu să te odihnești
ca să ai impresia că mai poți rezista o zi
pauză
moartea nu are putere să omoare dintr-o lovitură
așa că te chinuie încet până la sfârșitul vieții
pauză
pauză
întuneric
Lasa-ti capul pe o perna
Si priveste pe sub pleoape
Visarea mortii eterna
Din pamant nu te mai scoate
Si viseaza-n alte zile
Traiectorii luminate
De vesele, zglobii copile
In haine gri, imaculate.
Mainile-ti sunt tot mai grele
Si fac pauza din joc
Urmarind palmele mele
Ce aprind inimii foc.
Sa-ncalzeasca doamnei toamna
Aruncand iubire-n jur
Sau prinzand in cer icoana
Cu-al dragostei abajur.
9-NOI-2011
Am luat o pauza de 5 minute si am zis ca acest timp sa-l aloc scrisului. Nu ma astept sa intelegeti ceva de aici, caci in momentul de fata, nu ma concentrez pe ceea ce fac. Nu ma gandesc la nimic. De fapt, ma gandesc la fosta iubita si ca as vrea sa bem o cana mare de Pepsi chiar acum. Ma gandesc ca au trecut 3 minute, pe care ti le-am rapit, fara ca sa ai ceva de castigat ... Citește mai departe!