Nu vreau să schimb lumea, vreau doar s-o povestesc!
visele nu fug
tu fugi de ele
de fiecare dată când spui adevărul
care îngheață orice speranță
aparent
de fapt adevărul eliberează
și e dincolo de orice cuvânt
nu toată lumea îl înțelege
(dar tu ești obișnuit)
ți-au aruncat în față adevărul lor
care nu coincide cu al tău
și a durut ca o piatră
din asta sunt făcute visele
aducând cu ele nenumărate boli
pe care ai să le suporți
(sau nu)
E neplăcut să auzi tâmpenii de la fiecare zi. Îți vine să te bagi sub prima piatră pe care o întâlnești și să îți bei ceaiul cu ea. Învață de la ea ce înseamnă să fie aruncat în tine tot praful sau noroiul de pe străzi, cum e să fii lovit de picioare stângi. O piatră nu trebuie să demonstreze nimic, ea doar este. Iar eu vreau să tai viața pe burtă și să scot toate pietrele. Va găsi ea ... Citește mai departe!
mi s-a spus că nu pot desface o piatră
că nu are nimic înăuntru
eu am găsit nisip
mi s-a spus că nu pot face apa să dispară
fără să o ating
am lăsat-o în soare
mi s-a spus că nu sunt printre cei mai buni
aici au avut dreptate
dar am timp
și voi continua
eu sunt piatra
de care te-ai împiedicat de atâtea ori
fără să îi acorzi vreo importanţă
m-ai fi dat din drum
dacă nu ai fi crezut că te vei lovi
(lucru perfect adevărat)
cică pietrele nu gândesc
atunci când bate vântul
sau plouă
de parcă nu ar simţi nimic
însă ele dau de gândit
Bate vântul, rece-i tot
Copacii sunt într-un complot
Contra fericirii mele.
Da-mi iau sprijinul din stele…
Urâte-s visele de seară,
P-arc-aș fi picat cu ceară.
Însă cel de dimineață
Mi-a schimbat întreaga viață.
Groaznică e așteptarea
Care mi-a cuprins formarea,
Transformându-mă în piatră
Pentru orice altă fată.
Sumbră și sinistră-i calea
Ce-mi străbate supărarea
Pe care tu mi-ai tradus-o
În cuvinte la apus.