Tu Infinit

Păreai nervoasă
Spune-mi tu
De unde atât nerv și forță
Să-mi treci tăcând prin sumbra față

Nu doar păream
chiar eram trist
Și prost
Nu te-am putut opri

Poate azi să-mi stai
O viață
Să-ți povestesc
Tu să zâmbești

Ziua-n care-am
Prins speranță
S-o repetăm
La infinit

Toată lumea e profund coruptă

Am televizorul pornit pe Digi 24 și doar ce am ascultat o discuție între Moise Guran și Cosmin Prelipceanu pe subiectul actualului sistem de învățământ. Asta a venit într-un moment în care deja mă chinui de mai multe zile să scriu ceva pe tema asta. Ceva ce mă sperie!

Cei doi de mai sus au început o dezbatere pe tema numărului mare de ore petrecute la școală de către copii. Moise a spus pentru început că nu crede că există ... Citește mai departe!

În poezie

scriu totul sub formă de poezie
ca să îmi placă și mie
altfel ar fi prea trist
prea monoton
sau banal

scriu totul în poezie
ca să pot mușca din mine
când îmi va fi foame de timp
de sănătate
sau bani

mă scriu în poezie
ultimul adăpost necucerit
de tine
de mine
de toți

Secventa

mi-a zis doctorul sa nu mai scriu
ca plictisesc si pietrele din drum
nici tigara nu mai scoate fum
iar fanfara va pleca tarziu

mi-a zis doctorul sa nu visez
ca sperii oamenii normali
ca trebuie sa traiesc printre sacali
de sange sa nu ma manjesc

mi-a zis doctorul sa nu mai fiu
nimic
explic
daca-mi mai revin

mi-a prescris doctorul doar sa exist
sa fac ce-mi place
ca pe drumul inapoi incoace
totul este trist