Nu vreau să schimb lumea, vreau doar s-o povestesc!
am desenat un zâmbet pe fața soarelui
ca să știu când voi avea o zi bună
de atunci am observat că el stă mereu cu ceafa spre mine
sprâncenele cerului sunt tot timpul încruntate
și lasă să cadă tristețea ca o picătură chinezească
pe pământ doar astăzi mai este totul uscat
iar faptul că vremea este foarte instabilă
mă face să mă bucur la fiecare buletin meteorologic
pomi de sticlă
fac plecăciuni pe străzi
în căutare de zâmbete
i-a cocoșat iarna
după ce le-a pus căciuli
și ghete
câte au să ne zică
dar cine bagă în seamă
niște moși
unii oameni spânzură de ei diverse funii
fără să le pese
însă astfel copacii nu sunt singuri
ți-am croit din șoapte o rochie de gală
tu nu ai vrut s-o porți ai zis că-i prea de fală
nicio problemă tot ai s-o porți la vară
flori îți prind în păr din sunet de fanfară
din valuri îți fac șirag de perle
pe față am să-ți pun zâmbete perene
în ochi voi potrivi surâs de primăvară
și-apoi am să te las liberă pe-afară
de vreme ce trec vremurile
devreme pleacă trenurile
se schimbă obiceiurile
rămân aceleași cheiurile
ochii împăienjeniți
treziți direct la bătrânețe
sunt de vreme limpeziți
de zâmbetul din fețe
plugarii ce muncesc pe frunți
n-au luat pauză vreodată
construiesc pe spate munți
sub o cascadă minunată
deci n-avem de ce ne teme
și putem merge alene
printre zeci tipuri de vreme
zâmbete largi sau cangrene
și pe fețe ce se cerne
doar noi vom putea discerne
însă vom lăsa pe-afară
doar ... Citește mai departe!
m-am trezit legat la ochi
din somnul cel de viaţă
trag după mine falși eroi
ce mi-au promis speranţă
pretinsele mele daruri
au fost nesocotite
sau poate au fost falsul aur
și înţeles greșite
scriu o mostră de nimic
ca cel ce mă formează
închinare-ntru nimic
că doar el mai contează
păstrez un gust amar în gând
ca puful de gutuie
mă vei găsi mereu falsând
cu-n zâmbet larg pe faţă