Uneori îmi place atât de mult viața pe care o am și chiar țara în care trăiesc! Sunt un consumator de teorii ale conspirației, iar țara asta, precum multe altele, are o grămadă de lucruri care sunt ascunse de ochii mulțimii și care alcătuiesc povești excelente. De ce doar povești? Pentru că nu cred mai nimic până nu se întâmplă fapte care să le ateste sau cu ajutorul propriei rațiuni ajung la concluzia că ar putea fi reale. Dar ... Citește mai departe!
Categorie: toamna- eu vs eu
O cană de consolare
În urmă cu ceva timp am scris un articol pentru Blogal Initiative, o poezioară stranie ce s-a vrut o îmbinare între arta poetică și un advertorial. „Normal” că nu am câștigat nimic la acea campanie, însă firma care a propus campania respectivă s-a gândit să facă o surpriză tuturor bloggerilor înscriși dăruindu-le o cană. Ce lucru au în comun o companie ce produce materiale de contrucții cu cănile? Poate doar faptul că ambele au termoizolații, căci această cană ... Citește mai departe!
Doar jurnal
Sunt la jumătatea unei competiții. Jumătatea grea. Asta înseamnă că a trecut luna octombrie, a trecut a doua lună de toamnă. Pentru că lunile asta știu, să treacă, precum timpul, în general. Temperatura de afară a ajuns la un echilibru termic cu cea din sufletele oamenilor; e frig.
Mai avem doar o lună de toamnă. Indiferent ce înseamnă asta. Mai avem greutăți, peste care vom trece (poate mai repede, poate mai greu). Mai avem ceva de scris și, poate, ceva ... Citește mai departe!
Mă părăsesc cuvintele
ar trebui să tac
dar cuvintele îmi ies pe nas
mi se agață de sprâncene
să nu le pierd din vedere
mi se lipesc de buze
să nu uit de ele
cu greutate
le scuip pe foi
le înmormântez
ca și alții să se bucure de ele
pentru mine cuvintele nu înseamnă nimic
de asta le arunc
în toate direcțiile
și într-un mod predictibil
acestea nu se mai întorc
La început a fost o nuntă…
În urmă cu mult prea mulți ani ca cineva să își poată aminti cu exactitate se năștea o femeie. Aceasta a fost foarte mult timp singură sau nu a cunoscut pe nimeni care să îi suscite atenția. Pe măsură ce timpul trecea, devenea tot mai frumoasă, cu părul ca niște ramuri- mereu în vânt, cu ochii albaștri ca cerul senin sau apa din oceane și un corp cu atâtea linii curbe de nu-ți puteai lua ochii de la ea. Ea ... Citește mai departe!