Nu vreau să schimb lumea, vreau doar s-o povestesc!
când mi-e prea frig mă învelesc cu noaptea
cu gândul la o zi îndepărtată
cu cuvinte care trebuie neapărat să rimeze
sau măcar să se îmbrățișeze strâns
când mi-e cald dezbrac cuvintele
lucrez cu ele la piept
uneori fug după ele
alteori ne înghesuim cu toții în camera mea
dacă bate vântul cuvintele au parașute să aterizeze lin pe foi
dacă e ger și gheață pe jos mă încalț cu vorbe bune astea nu alunecă
dacă totul merge bine scrisul ... Citește mai departe!
https://unpoetpierdut.ro/wp-content/uploads/2015/11/pictorul.jpg?w=450
pictorul este cel care își taie venele sufletului pentru a umple foile
renunță de bunăvoie la o parte din liniștea sa împărțind-o cu ceilalți
este capabil să distingă toate culorile cărbunelui
poate scoate culoare din picătura de ploaie
colorează direct în sufletele oamenilor
pentru el Toamna și Iarna sunt doar două dintre anotimpurile lui Vivaldi
poate picta frigul și bucuria la un loc fără să folosească culori
ascultă muzica mucegaiului
e câte puțin din toți oamenii
în care nu ... Citește mai departe!
un gând
doar el mă desparte de ziua de mâine
aspiră apa ce mi-a ajuns în încălțăminte
șterge cuvinte scrise cu fierul înroșit în suflet
defilez cu ele
până îmi voi face glasul auzit
strâng pietre adevărate comori
mă învață răbdarea îmi educă forța
dă-mi cu cărămida-n cap
fă din mine mănăstire
să fac plecăciuni naturii
dă-mi cu cerul în cap
fă-mă nor
și gonește-mă
dă-mi cu soarele în cap
fă-mă nisip
eu am să-ți dau peisaje
dă-mi cu pământul în cap
fă-mă om
și dă-mi cu ce vrei tu în cap
Îmi aleg cuvintele ca pe boabe de orez,
Le fac să strălucească, le pieptăn, le coafez.
Că nu pot ieși pe stradă fără cuvinte adecvate,
Într-o lume tot mai rea doar ele îmi dau dreptate.
De-asta mă port frumos, le studiez zelos,
Le așez pe sus că nu mai vor pe jos.
Eu le înțeleg, dar mie-mi place plimbarea,
Oricât de rău te-ai simți, pașii îți schimbă starea.
Lectura te vindecă și ține minte că
Te-nsoțește oriunde, deci n-o lăsa ... Citește mai departe!
