mi-am întins cuvintele pe pâine
și le-am pus la soare
într-un bol amestec semne de punctuație
ahh le-am scăpat
spațiile dintre rânduri
le iau din jurul meu
se aude un fior lin
al unei melodii deja uitate
se aude viitorul
încet că-i prea departe
Categorie: PoeVești
Virus vesel
nimic interesant aici
doar adieri de vânt
clipele se scurg în aer
într-un evantai de bătăi de inimă
orele se cos una de alta
apoi se brodează pe pământ
o multitudine de ochi dansează
valsul frunzelor
umbrele aduc căldură
topesc grimase
vine iarna
și ce dacă
noi conversăm cu focul
care ne așteaptă mereu cu prăjituri
închide ușa
poveștile se spun cel mai bine înăuntru
mai știi când alergam visul ăla
și când s-a împiedicat
de la înălțimea necunoașterii mele... Citește mai departe!
Suport al imaginației
albă precum laptele
plăcută precum șoaptele
pe ea se-ntind munții și câmpii
deși la pas pe-acolo nu poți călători
brăzdată de dungi și diferite semne
vrea la a-ți imagina să te îndemne
deși nu poate rezolva toate problemele
îți stă foarte aproape când tu te lupți cu ele
e prietenul cel mai bun al oricărui scriitor
în miezul nopții sare mereu în ajutor
se-ntâmplă uneori să dispară pe furiș
doar pentru a se-ntoarce și-a aduce și un pix
Oboseala
e ca două stânci care se scarpină
aruncându-și puricii în mare
apoi întorcându-se cu spatele la soare
își strânge ochii în palme
și îi aruncă între cer și apă
îi prinde la picioare
plesnește din bici
deși nu are
toți o cunoaștem
dar n-am mai avut putere să o salutăm
Să chelim soarele de raze!
liniște unde îmi ești
să îmi ții palmele
să sperii cenușa din firele de păr
să-mi umplii brazdele de pe frunte
pe unde rătăcești
c-aș vrea să vin și eu cu tine
în bagaj îmi pun doar sufletul
că oricum nu am alte lucruri
aud voci ce se ceartă
nu pot să le-mpac
vino și la ele
voios am să te-mpart
mai vino și la ceilalți
că mulți te caută
desfă-te în mai multe liniști
și vino la noi toți ... Citește mai departe!