Povestitorul mut

uneori îmi prind ochii în soare
alergând după ceva ce ar trebui să se afle dincolo

dar și umbrele nopții îmi pun piedică
se uită cruciș

ziua de mâine atacă sângeros
dorințe nepuse încă

ploile își fac adăpost
în sufletele noastre obtuze

pământul nu le mai primește
eu tac și le ascult povestea

Îmi vorbesc toate

Azi totul a mers aiurea ca o mașină din care șoferul a sărit pe geam. Însă cel mai vătămat a fost șoferul. L-au certat toți cactușii orașului fiindcă nu le dădea dreptate băncilor, care spuneau că deși oamenii sunt diferiți, toți se așează pe ele să se odihnească după o zi grea.
Un telefon public uitat pe o stradă lăturalnică a fost martorul unei scene mai puțin obișnuite: un ambalaj ieșit la plimbare, care se parașutase pe lângă un coș ... Citește mai departe!

Atmosfera de sarbatoare

E seara iar, e vreme de poveste
E iarna si-n soba se ard lemne
Si-n inimi se construiesc sentimente
Ce fac persoanele mai demne.

Visam si noi la sarbatori
Petrecute impreuna
Pictate in zeci culori
Si-o rima buna.

Vin sarbatorile,
La Multi Ani cu sanatate
S-alegem noi culorile
Aprinzand lumini in noapte!