Etichetă: cer

Demnitate

Posted on by Ștefan Trepăduș

Cu privirea-n jos pășesc meticulos
Pe străzi nemăturate într-un oraș jegos
În care n-am putut să cresc, probabil n-am să pot să mor
N-am să am demnitatea unui trai ușor;
Deși nu știu să cer și, Doamne, nu am cui,
Am milioane de frați, toți ai nimănui.
Toți sunt ca mine, c-au înțeles bine
Să se unească și la rău, și la bine;
Doar între noi ne mai purtăm stima
Și nu-mi pasă că mai sus n-am reușit rima.
Nimic ... Citește mai departe!

Cel mai bun sfat

Posted on by Ștefan Trepăduș

lasă muntele să se rostogolească peste tine
apa să își țină respirația în tine
toate greutățile să te ridice de la piept
un infinit de serii de câte un infinit de repetări
și de fiecare dată
când ești pe cerul visurilor tale
încearcă să te apuci de ceva
să rămâi acolo

Ai ajuns?

Posted on by Ștefan Trepăduș

Îmi place să privesc cerul noaptea. Mă face să simt o căldură interioară, de parcă acolo ar fi „acasă”. Acolo nu se intră cu chei și nu există alarme. De fapt nu cred că există delimitări. E la fel de adevărat că acestea sunt atât de necesare aici, pe pământ. Dar tocmai ele ne fac pe unii dintre noi să ne dezvoltăm și să ne întoarcem „acasă”.